Codrin Paveliuc Olariu

Conform ultimelor statistici oferite de INSSE, agricultura Romaniei ocupa o proportie din ce in ce mai mica in exporturile noastre. De asemenea, ministrul Tabara spune ca “agricultura bubuie”, iar productia noastra poate asigura necesarul de consum al nostru, desi in fiecare saptamana vad in supermarket produse majoritar straine in raionul de produse agroalimentare.

Am un amic, inginer agronom. Pentru a ii da o mana de ajutor am decis sa ii public oferta de samanta de grau pe care o are de vanzare. Este producator de samanta certificat, iar toate detaliile ofertei le aveti mai jos. Pentru contact puteti sa imi scrieti aici.

In perioada martie – mai 2011, am realizat o cercetare in randul factorilor de decizie europeni si non-europeni, atat din mediul public, cat si privat, privind reforma Politicii Agricole Comune. Au fost realizate o serie de interviuri cu membri ai diferitelor institutii europene (Comisia Europeana, Parlamentul European, EcoSoc, Reprezentantele Permanente ale Statelor Membre si altele) si transatlantice (FAO, Banca Mondiala, IICD si altele), precum si a organizatiilor (Booz Allen Hamilton, Via Campesina/FoodSovCap, Groupe de Bruges, FAPA PL, RSPCA UK etc.) cu rol in elaborarea si/sau implementarea politicilor agricole si rurale.

Va prezint in continuare interviul realizat cu Mario Campli, presedintele Sectiunii “Agricultura, Dezvoltare Rurala, Mediu” (NAT) din cadrul Comitetului Economic si Social European (EcoSoc). Interviul poate fi downloadat AICI.

1.Comment peut la régulation du marché européen fournir un appui aux agriculteurs et à l’environnement des entreprises locales?

Indirectement, si l’on arrive à configurer un marché équilibré e à sauvegarder les produits et la chaine agroalimentaire locales.

2. Les liens entre zones rurales et zones urbaines sont le moteur principal de tout développement de la communauté rurale. Comment ces flux de biens, services, personnes et l’information peuvent être exploités au profit de la communauté locale?

Ce défi ne saurait être relevé par une seule politique, dans l’occurrence la PAC. Les autres politiques de l’UE, même si elles ne sont pas si “communes” -j’ai nommé les politiques de cohésion, régionale, structurelle-, doivent être coordonnées à niveau européen et soutenues des États membres à travers leur propre politiques: infrastructure, transport, une fiscalité orientée…

3. L’Europe, contrairement aux Etats-Unis, a une diversité généralisée des systèmes de production, de l’agriculture de subsistance et de semi-subsistance en Europe de l’Est à l’agriculture industrielle intensive et extensive en Europe centrale et occidentale. À votre avis, quel serait le “prototype” européen de exploitation?

En vue de la diversité des climats, de l’orographie et des structures de propriété, il n’y pas un seul “farm model” européen. Les éléments communs seraient donc la diversification elle-même et un certain lien avec le paysage et le territoire.

citeste mai departe…

In august 2007, un grup de tineri se intalneau pentru a discuta despre design si dezvoltare web. Erau tineri idealisti din diferite licee botosanene cu o pasiune comuna pentru IT.

Aceasta pasiune comuna i-a facut sa puna bazele GREPIT (Grupul Elevilor Pasionati de IT). Pornind de la ideea ca un grup lucreaza mai bine decat cateva persoane ce muncesc individual, acesti tineri au realizat o idee, transformata ulterior in Concursul National GREPIT.

In 2011, acesta a ajuns la a6a editie, misiunea principală a grupului GREPIT fiind de a realiza comunităţi de practică, susţinute de întâlniri periodice faţă în faţă, pentru a sprijini tineri din şcoli şi licee în parcursul lor de formare de excelenţă în domeniul IT.

Mai multe informatii despre echipa si concursul national GREPIT, puteti gasi AICI.

Sustin tinerele talente si initiativele de promovare ale acestora.

Am citit astazi un articol despre managementul uneia dintre cele mai de succes companii indiene, respectiv HCL Industries.

La nivelul acesteia, directorul general a introdus un management inovativ care permite companiei sa obtina performante peste medie intr-o piata foarte dificila si intr-o perioada de criza financiara. Astfel, strategia abordata de Vineet Nayar, CEO al HCL Industries, a fost aceea de a se axa pe angajati in principal si nu pe multumirea clientilor cu orice cost (lucru facut de majoritatea strategiilor corporatiste).

Intr-un interviu dat pentru Harvard Business Review, Vineet Nayar dezvaluia o parte din aceasta strategie. Astfel angajatii, de la cel mai jos nivel pana la CEO, au posibilitatea sa isi evalueze superiorul imediat ierarhic, precum si alti trei manageri la alegere din cadrul companiei. Evaluarea se face lunar, semestrial si anual, pe baza unor criterii preselectate pentru fiecare domeniu de activitate, precum si criterii de genul satisfactie privind initiative civice, networking in cadrul companiei etc.

O alta optiune la dispozitia angajatilor este cea de a semnala in orice moment prin cadrul unui sistem de comunicare bine pus la punct ce considera ei ca trebuie corectat in etapele managementului de proiect sau in dezvoltarea unor noi idei/produse. Se da astfel oportunitatea unor initiative ale angajatilor in toate domeniile de la “product development” la relatii publice si marketing.

In Romania, se practica inca un management axat pe client, angajatul fiind considerat o unealta pentru realizarea obiectivelor. Ce ar trebui modificat?

Intr-o perioada in care criza alimentara a devenit unul dintre cele mai dezbatute subiecte la nivel mondial, fara sa se stie vedem cum o serie de companii multinationale precum Pioneer Hi-Bred, Syngenta sau Monsanto, prin intermediul unor Fundatiilor Bill&Melinda Gates si Rockefeller au infiintat, cu ceva timp in urma Alianta pentru o Revolutie Verde in Africa.

Aceasta are ca scop promovarea agriculturii in Africa, printr-o serie sustinerea unei serii de politici agricole si rurale care, din pacate, nu sunt sustinute de societatea civila din…Africa.

Acest lucru nu este unul care ar trebui sa ne surprinda tinand cont de faptul ca singurul lucru verde in aceasta Alianta il gasim in numele ei. Nicaieri in programele promovate si sustinute activ de AGRA Alliance in ultimii ani nu vedem o intoarcere catre un mod de agricultura sustenabila, desi ei descriu ca principal obiectiv acela de a sustine un mod de a obtine o productie agricola sustenabila in mod rapid.

Citind programele AGRA Alliance am vazut masuri promovate de aceasta:

- prevenirea efectelor eroziunii solului – prin intermediul unor tehnologii super performante de cultura;

- marirea accesului la seminte super productive prin incurajarea colaborarii intre centrele “private” de cercetare si fermierii mici din Africa (mai exact OMG);

- reformarea sistemului fiscal african pentru sustinerea fertilizarii terenurilor agricole;

Acestea ar fi o mica parte din politicile promovate si sustinute puternice de AGRA Alliance. Pana in acest moment, s-au investit in ultimii ani peste 2 miliarde de dolari in campanii de promovare (lobby si advocacy).

Personal, as dori ca AGRA Alliance sa sustina dezvoltarea agriculturii in Africa fara sa influenteze directia in care merge aceasta.

P.S.: AGRA Alliance doreste ca UE sa acorde ajutor Africii pentru agricultura.