Codrin Paveliuc Olariu

Groupe de Bruges a lansat în cadrul cursului său de E-learning pe Politica Agricola Comună (EL-CAP) un joc care se adresează tinerilor cu vârste cuprinse între 12 şi 18 ani pentru a le oferi acestora ocazia de a învăţa elemente legate de instituţii europene, politici europene, precum şi detalii “amuzante” cum ar fi:

• de unde vine mâncare din fiecare zi;
• câtă mâncare este irosită zilnic la nivel europeană;
• câte persoane se îmbolnăvesc din cauza calităţii proaste a mâncării sau nerespectării standardelor;
• şi, bineînţeles, cine este responsabil pentru toate acestea.

Jocul este disponibil pe siteul http://www.groupedebruges.eu/cap_it/index.html.

Organizaţiile interesate să preia acest joc pentru a-l difuza prin intermediul propriilor websiteuri pot downloada direct de pe acest link cu mentionarea sursei. Groupe de Bruges distribuie acest joc sub o licenta Creative Commons. De asemenea, in cazul in care se doreşte preluarea jocului, GdB roagă organizaţiile care doresc acest lucru să trimită un link către joc la adresa info@groupedebruges.eu .

Vă invităm să jucaţi “CAP-it” şi să aflaţi într-un mod plăcut despre lucruri serioase care ne interesează pe toţi zi de zi.

Conform ultimelor statistici oferite de INSSE, agricultura Romaniei ocupa o proportie din ce in ce mai mica in exporturile noastre. De asemenea, ministrul Tabara spune ca “agricultura bubuie”, iar productia noastra poate asigura necesarul de consum al nostru, desi in fiecare saptamana vad in supermarket produse majoritar straine in raionul de produse agroalimentare.

Am un amic, inginer agronom. Pentru a ii da o mana de ajutor am decis sa ii public oferta de samanta de grau pe care o are de vanzare. Este producator de samanta certificat, iar toate detaliile ofertei le aveti mai jos. Pentru contact puteti sa imi scrieti aici.

In perioada martie – mai 2011, am realizat o cercetare in randul factorilor de decizie europeni si non-europeni, atat din mediul public, cat si privat, privind reforma Politicii Agricole Comune. Au fost realizate o serie de interviuri cu membri ai diferitelor institutii europene (Comisia Europeana, Parlamentul European, EcoSoc, Reprezentantele Permanente ale Statelor Membre si altele) si transatlantice (FAO, Banca Mondiala, IICD si altele), precum si a organizatiilor (Booz Allen Hamilton, Via Campesina/FoodSovCap, Groupe de Bruges, FAPA PL, RSPCA UK etc.) cu rol in elaborarea si/sau implementarea politicilor agricole si rurale.

Va prezint in continuare interviul realizat cu Mario Campli, presedintele Sectiunii “Agricultura, Dezvoltare Rurala, Mediu” (NAT) din cadrul Comitetului Economic si Social European (EcoSoc). Interviul poate fi downloadat AICI.

1.Comment peut la régulation du marché européen fournir un appui aux agriculteurs et à l’environnement des entreprises locales?

Indirectement, si l’on arrive à configurer un marché équilibré e à sauvegarder les produits et la chaine agroalimentaire locales.

2. Les liens entre zones rurales et zones urbaines sont le moteur principal de tout développement de la communauté rurale. Comment ces flux de biens, services, personnes et l’information peuvent être exploités au profit de la communauté locale?

Ce défi ne saurait être relevé par une seule politique, dans l’occurrence la PAC. Les autres politiques de l’UE, même si elles ne sont pas si “communes” -j’ai nommé les politiques de cohésion, régionale, structurelle-, doivent être coordonnées à niveau européen et soutenues des États membres à travers leur propre politiques: infrastructure, transport, une fiscalité orientée…

3. L’Europe, contrairement aux Etats-Unis, a une diversité généralisée des systèmes de production, de l’agriculture de subsistance et de semi-subsistance en Europe de l’Est à l’agriculture industrielle intensive et extensive en Europe centrale et occidentale. À votre avis, quel serait le “prototype” européen de exploitation?

En vue de la diversité des climats, de l’orographie et des structures de propriété, il n’y pas un seul “farm model” européen. Les éléments communs seraient donc la diversification elle-même et un certain lien avec le paysage et le territoire.

citeste mai departe…

In august 2007, un grup de tineri se intalneau pentru a discuta despre design si dezvoltare web. Erau tineri idealisti din diferite licee botosanene cu o pasiune comuna pentru IT.

Aceasta pasiune comuna i-a facut sa puna bazele GREPIT (Grupul Elevilor Pasionati de IT). Pornind de la ideea ca un grup lucreaza mai bine decat cateva persoane ce muncesc individual, acesti tineri au realizat o idee, transformata ulterior in Concursul National GREPIT.

In 2011, acesta a ajuns la a6a editie, misiunea principală a grupului GREPIT fiind de a realiza comunităţi de practică, susţinute de întâlniri periodice faţă în faţă, pentru a sprijini tineri din şcoli şi licee în parcursul lor de formare de excelenţă în domeniul IT.

Mai multe informatii despre echipa si concursul national GREPIT, puteti gasi AICI.

Sustin tinerele talente si initiativele de promovare ale acestora.

Am citit astazi un articol despre managementul uneia dintre cele mai de succes companii indiene, respectiv HCL Industries.

La nivelul acesteia, directorul general a introdus un management inovativ care permite companiei sa obtina performante peste medie intr-o piata foarte dificila si intr-o perioada de criza financiara. Astfel, strategia abordata de Vineet Nayar, CEO al HCL Industries, a fost aceea de a se axa pe angajati in principal si nu pe multumirea clientilor cu orice cost (lucru facut de majoritatea strategiilor corporatiste).

Intr-un interviu dat pentru Harvard Business Review, Vineet Nayar dezvaluia o parte din aceasta strategie. Astfel angajatii, de la cel mai jos nivel pana la CEO, au posibilitatea sa isi evalueze superiorul imediat ierarhic, precum si alti trei manageri la alegere din cadrul companiei. Evaluarea se face lunar, semestrial si anual, pe baza unor criterii preselectate pentru fiecare domeniu de activitate, precum si criterii de genul satisfactie privind initiative civice, networking in cadrul companiei etc.

O alta optiune la dispozitia angajatilor este cea de a semnala in orice moment prin cadrul unui sistem de comunicare bine pus la punct ce considera ei ca trebuie corectat in etapele managementului de proiect sau in dezvoltarea unor noi idei/produse. Se da astfel oportunitatea unor initiative ale angajatilor in toate domeniile de la “product development” la relatii publice si marketing.

In Romania, se practica inca un management axat pe client, angajatul fiind considerat o unealta pentru realizarea obiectivelor. Ce ar trebui modificat?