In doua articole anterioare, am vorbit despre excelenta in sistemul de invatamant national si, gandindu-ma la cum ar trebui sa arate acesta, am observat ca sunt prea multe probleme de rezolvat si prea putine solutii pentru rezolvarea acestora. Au fost identificate probleme privind subfinantarea cercetarii stiintifice, elaborarea curriculei la toate nivelele, promovarea educatiei de excelenta, identificarea, dezvoltarea si sustinerea “talentelor”, s.a.m.d. (un articol ar putea fi scris doar privind problemele sistemului educational). Zeci de probleme sunt identificate si la nivelul altor ramuri cum ar fi agricultura, industria, economia, apararea nationala, dar, precum ne putem da seama cu usurinta, acestea sunt doar cateva din cele care duc la un sistem ineficient, dezechilibrat, incapabil de performanta (indifferent de domeniu).
Pentru sustinerea unui astfel de sistem, trebuie sustinuti oamenii care fac parte din acesta fie ei profesori, elevi, studenti, fie membri ai sindicatelor, ong-urilor de profil etc. .
In prezent, avem 33 de europarlamentari alesi de cateva luni care, in campanie, s-au declarat pentru un sistem educational european, performant, sustinand reforma acestuia si oamenii din cadrul sau. Odata ajunsi in cadrul PE, multi dintre europarlamentari au devenit putin mai tacuti. O radiografie a candidatului si intentiilor sale ne-ar putea releva de ce s-a intamplat acest lucru.
Radiografia europarlamentarului
Intrebare: oare, unui europarlamentar i s-ar acorda ocazia, ar sustine, intr-un fel sau altul, un membru al sistemului educational national? Pe site-ul Parlamentului European, gasim publicata lista europarlamentarilor romani, impreuna cu datele de contact ale acestora. Le voi trimite un link al acestui articol impreuna cu o scurte explicatie. Sper sa isi verifice mailurile.
Conform modelului consacrat de mogulul mult iubit de Basescu, propun o leapsa europarlamentarilor romani alesi in 7 iunie 2009: in perioada 22 februarie – 02 iulie 2010, voi efectua un stagiu de cercetare la Faculte des Sciences Agronomiques de Gembloux. Intre Gembloux si Bruxelles distanta este de, aproximativ, 39 de kilometri. Ceea ce as dori sa le cer eu europarlamentarilor (NU BANI) este: ar accepta vreunul sa faca alaturi de mine un tur “informal” al Bruxelles? Prin “informal” se intelege sa ma “introduca” in acele tumultoase cercuri ale puterii de la Bruxelles 
pentru a vedea cum functioneaza, daca functioneaza, sa incerce, daca respectivul europarlamentar crede ca poate, sa imi faciliteze accesul la diferite resurse de documentare (baze de date in domeniul dezvoltarii rurale ale PE, CE, universitatilor din Bruxelles etc.) si, de ce nu, sa imi faca, poate, cunostinta cu cateva persoane sus-puse din capital Europei (adica sa imi fac pile….).
Intrebare: credeti ca voi primi vreun raspuns?
Ca cetatean european ce te afli, de ce nu dai tu o solicitare de informatii / acces?
Le spui celor de la institutiile vizate cand esti acolo, ce vrei sa vezi / stii si toate cele si te anunti, cum ar veni…
Sunt sigura ca in sistemul european ce ni-l dorim a fi altfel, vei gasi intelegere si disponibilitate si profesionalism, nefiind nevoie sa tarasti dupa tine niste persoane quasi-interesate si carora, in putinele minute petrecute impreuna, sa le mai dai si una-doua-trei idei, pe care neuronul lor obosit nu ar fi putut nicicand sa le aiba…
Zic si eu asa – daca prietena mea, Anca, atunci cand si-a scris lucrarea de licenta pe Relatiile economice romano-egiptene a obtinut informatii de la toate ministeriile si agentiile de profil din Egipt, tu de ce nu ai putea obtine macar o scrisoare de “go fish” de la UE?
4 Noiembrie 2009 la 20:33
Solicitari am trimis deja.
Ideea ar fi sa aflu cati dintre europarlamentari sunt interesati sa ajute un simplu cetatean care i-a trimis acolo (P.S.: am fost acolo si am trimis acolo pe unul dintre ei ->Catalin Ivan-PSD ->e iesean)…
Parerea mea e ca nu-si verifica mailurile sau ca, daca isi verifica mailurile, pur si simplu dau delete.
5 Noiembrie 2009 la 9:10